Revista Didactica Genesis

Învățarea activă

Învățarea activă

Orele de limba și literatura română devin mai atractive pentru elevi atunci când sunt antrenați să realizeze exerciții de creativitate. Acestea au rolul de a le facilita cunoașterea, de a le forma deprinderi de receptare și interpretare a unui text, precum și de a-și valorifica potențialul literar-artistic.

Din preocuparea firească a dascălului pasionat de a face lecțiile cât mai interesante și eficiente, în contextul unei educații de calitate în care accentul cade pe învățarea centrată pe elev, pe gândirea critică și pe stimularea creativității, am abordat în diferite ore metode active de învățare care, după cum am constatat, au captat atenția și interesul elevilor mai mult decât lecțiile „canonizate”, bazate adeseori pe metode tradiționale, rigide, în care elevul rămâne un simplu observator al demersului educativ.

Consider că astfel de lecții devin mai interesante și mai eficiente pentru elevi deoarece îi ajută să descopere și să se descopere, să aibă păreri proprii, originale, referitoare la o problemă, îi ajută să coopereze și să colaboreze, deci le dezvoltă spiritul de echipă, totodată, aceste lecții îi fac să accepte diversitatea de opinii și de idei, le încurajează capacitățile de reflectare a independenței în gândire, altfel spus, sunt educați „să învețe altfel”.

O astfel de abordare am aplicat-o în realizarea proiectului tematic Drumuri și

popasuri prin locuri legendare ale Bucureștiului din cadrul unui proiect cross-curricular al școlii.

Acest proiect a presupus rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeași temă, de grupe diferite de elevi, încurajând colaborarea elevilor din aceeași grupă.

Pentru a realiza acest proiect am împărțit clasa în 6 grupe, în funcție de domeniul de interes al fiecărui elev. Fiecare grupă și-a delegat un reprezentant, care a tras una din cele „6 foi de gândire” pe care era scris, în interior, sarcina de lucru.

Structura pe care am propus-o este următoarea:

Echipa I, Istoricii, s-a documentat despre localitatea București.

Echipa a II-a, Geografii, a avut de realizat un text nonliterar descriptiv despre localitatea în care trăiesc, incluzând informații referitoare la situarea geografică, forme de relief, număr de locuitori etc.

Echipa a III-a, Scriitorii, a avut de realizat o poezie sau o compunere despre București și sentimentele pe care le încearcă scriind despre acest oraș.

Echipa a IV-a, Ghizii turistici, au avut de prezentat trei obiective de interes local, pe care turiștii ar putea fi interesați să le viziteze.

Echipa a V-a, Artiștii plastici, au prezentat orașul București printr-o bandă desenată.

Echipa a VI-a, Dramaturgii, au realizat o piesă de teatru despre localitatea lor, în care

personajele s-au întâlnit la Hanul lui Manuc pentru a reface legenda Bucureștiului.

Toate cele 6 echipe au unit piesele de puzzle la care au lucrat într-un puzzle uriaș al localității natale.

Prin caracterul lui practic, proiectul tematic mijlocește cunoașterea directă a lumii și, mai ales, cultivă deprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri și puternice trăiri emoționale.

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
Teoria inteligențelor multiple în predarea limbii ...
Importanța metodelor interactive în educarea preș...