Revista Didactica Genesis

Importanța metodelor interactive în educarea preșcolarilor

Importanța metodelor interactive  în educarea preșcolarilor

În societatea zilelor noastre, cuvântul de ordine este schimbarea iar învățământul nu iese din acest tipar, trebuind să evolueze și să se perfecționeze constant pentru a forma personalități flexibile, originale și active.

Modernizarea procesului de învățământ din grădiniță implică mai multe componente: proiectarea didactică, tehnici și instrumente de cunoaștere și evaluare a copiilor, parteneriate educaționale, activități extracurriculare, o metodologie didactică activă. În vederea creșterii calității procesului instructiv – educativ din grădiniță avem în vedere perfecționarea metodelor tradiționale, dar și introducerea unor metode și procedee educative revoluționare. Metodele active reprezintă modalități de transmitere a informațiilor într-un mod simplu și eficient, pe placul copiilor și ținând cont de nevoile și abilitățile fiecărui copil în parte. Proiectarea unui demers didactic, diferit de cel tradițional, dă posibilitatea fiecărei educatoare să-și valorifice propria experiență prin utilizarea unor metode moderne într-o abordare interdisciplinară.

Dacă până acum educatoarea conducea activitatea în stil tradițional, acum aplicând metode moderne interactive de grup, rolul educatoarei se schimbă. Ea se află în postura unui partener mai mare care propune jocuri interesante.

Programa activităților din grădiniță oferă libertatea educatoarelor da a-și alege tipul de activități, metode și procedee în acord cu particularitățile de vârstă. Activitatea cu copiii trebuie desfășurată într-o atmosfera destinsă unde copiii să se manifeste spontan, să gândească și să acționeze în funcție de situație.

Prin metodele interactive copilul intră în necunoscut, într-o aventură a descoperirii de noi cunoștințe, deprinderi, el fiind participant activ. Rezolvând sarcini alături de ceilalți copii din grup, capătă încredere în sine, este capabil să ia decizii pentru bunul mers al activității de grup, îi sunt apreciate și valorificate cunoștințele și este motivat să lucreze în echipa. Cel mai important aspect al metodelor interactive este acela al aplicabilității cunoștințelor în situații diferite. În grupul de copii fiecare trebuie să știe să descopere, compare, clasifice cunoștințele dobândite. Efortul copiilor este unul intelectual, prin care se exersează procesele psihice cognitive. Metodele interactive îl motivează pe copil, îi oferă o încărcătură afectivă deosebită.

În aplicarea metodelor interactive, noi, dascălii, trebuie să fim inventivi, să le adaptăm la vârsta și nevoile preșcolarilor, să le introducem sub formă de jocuri cu sarcini și reguli care să fie antrenante, atractive. Jocul ca metodă, valorifică avantajele dinamicii de grup, independența și spiritul de cooperare. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa.

Este important să încercăm să găsim un echilibru în folosirea metodelor tradiționale și a celor moderne, interactive, pentru a dezvolta imaginația și gândirea copiilor, pentru a-i ajuta să descopere singuri, pentru a-i învăța cum să învețe.

Prin metodele interactive de grup, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice și de cunoaștere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice, prin studiul mediului concret și prin corelațiile elaborate interactiv în care copiii își asumă responsabilitatea, formulează și verifică soluții, elaborează sinteze în activități de grup, individual, în perechi. Ideile, soluțiile grupului au încărcătură afectivă și originalitate, atunci când se respectă principiul flexibilității.

Plecând de la o literatură în domeniu, metodele didactice sunt împărțite din punct de vedere istoric în:

  • metode tradiționale\clasice: expunerea, conversația, demonstrația, exercițiul, observația;
  • metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, instruirea programată, studiul de caz, metode de simulare, proiectul – tema de cercetare.

Însă nu tot ce este “vechi” este neapărat și demodat, după cum nu tot ceea ce este “nou” este și modern. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode și procedee moderne vor duce la situarea preșcolarului pe treapta cea mai apropiată de școală, situând școala ca o continuitate a activității din grădiniță.

În cadrul activităților cu preșcolarii am adaptat și utilizat cu succes diverse metode activ-participative, având de fiecare dată succes.

Problematizarea - această metodă presupune crearea unor situații problematice, care antrenează copiii și le oferă posibilitatea de a surprinde diferențe, relații dintre obiectele și fenomenele realității, între cunoștințele anterioare și noile cunoștințe, prin soluții pe care ei înșiși le elaborează sub îndrumarea educatoarei.

Algoritmizarea este metodă care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Un algoritm este un procedeu, o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. Dacă algoritmul este urmat corect, după un anumit număr de operații, se va găsi în mod cert soluția problemei. Exercițiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu, de formare de perechi, de aranjare în șir crescător și descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niște algoritmi pe care copiii i-au însușit în mod conștient. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esențiale: fixarea lor și aplicarea repetată.

Învățarea prin descoperire -  Această metodă oferă cunoștințe durabile, solide, având în prim plan dezvoltarea gândirii, creativitatea și nu memorizarea, copilul începe să aibă gândire critică, obiectivă, disciplinată și cere un volum de observații, analize, aprecieri, trecerea de la analiză la sinteză, de la concret la abstract, dezvoltă perseverența, voința, modelează aptitudinile de investigație. Această metodă se aplică ținând cont de nivelul dezvoltării psihofizice și intelectuale ale copiilor, altfel duce la eșec sau confuzii.

Metoda acvariului - este o tehnică ce evaluează comportamentul preșcolarului în timpul unei activități de învățare organizată în grup precum și evaluarea comportamentului întregului grup. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învățare și evaluarea comportamentelor individuale și de grup.

Lotus - este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relații între noțiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. Obiective: stimularea inteligențelor multiple și a potențialului creativ în activități individuale și de grup pe teme din domenii diferite.

Piramida și diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacității de a “sintetiza” principalele probleme, informații, idei ale unei teme date sau unui text literar.

Aceste metode  sunt doar câteva din multitudinea metodelor interactive care stimulează spiritul creativ al copiilor, care creează o atmosferă plăcută și care stimulează comunicarea implicându-i pe copii în activitățile de grup. Ele se evidențiază că metode moderne de organizare a conținuturilor învățării și datorită caracterului lor interdisciplinar.

BIBLIOGRAFIE



  • Breben,S; Gongea,E.; Ruiu,G.;Fulga,M. (2006), Metode interactive de grup, Ghid metodic,Editura Arves
  • Cerghit, I. (2006), Metode de învătământ, Editura Polirom
  • Revista Învățămntului Preșcolar nr. 3 și 4 / 2011

  • Pixabay
Rate this blog entry:
Învățarea activă
Studiu comparativ: relevanța notelor și a califica...