Revista Didactica Genesis

Eficiența inspecțiilor școlare ca modalități de evaluare a performanțelor cadrelor didactice

schools_evaluation

Școala este o organizație care se conformează acelorași exigențe ca orice altă organizație. Ea reprezintă un grup de oameni ale căror acțiuni converg către atingerea anumitor obiective - unele generale, altele specifice. Un aspect aparte, însă, îl constituie misiunea organizației, deoarece școala este responsabilă cu formarea și perfecționarea capitalului de cunoaștere și dezvoltare a unei țări - misiune crucială, după părerea mea.

Pentru a se menține și dezvolta, organizațiile sunt nevoite să-și creeze structuri capabile să anticipeze tendințele de evoluție economică și socială, precum și modificările structurale și de conținut ale pieței. Schimbările organizaționale ale ultimelor decenii au condus la creșterea capacității de adaptare la mediu. Este vorba despre managementul prin obiective, managementul participativ, managementul calității totale, planificarea strategică și extinderea controlului implicit și a comunicării interne.

Pentru ca lucrurile să decurgă bine într-o instituție, este necesară și exercitarea funcției de control. În sistemul educațional, funcția de control o reprezintă inspecția școlară, ea prezentând avantaje și dezavantaje.

Avantajul inspecției școlare este aceea că dă șansa persoanei inspectate să remedieze greșelile (sau măcar o parte) pe care le face, ceea ce duce în timp la îmbunătățirea actului educațional. Din acest punct de vedere consider că inspecția școlară este eficientă. Ea este cu atât mai eficientă dacă persoana care a efectuat prima inspecție revine și la următoarele inspecții, pentru a urmări dacă s-a înregistrat sau nu progres, dacă s-a ținut cont de recomandările făcute la finalul inspecției și dacă aceste recomandări au fost puse în practică într-un mod eficient.

Din păcate, o inspecție aduce cu ea mult stress, pentru că, de cele mai multe ori este efectuată de cineva de la inspectorat sau de la minister. Mai sunt și inspecțiile efectuate între colegi (măsură luată de membrii comisiei CEAC pentru îmbunătățirea calității actului educațional), mai bine spus interasistențe, dar acestea nu sunt la fel de stresante. Aceste interasistențe sunt benefice fiecăruia dintre membrii echipei, întrucât fiecare membru al echipei are șansa de a învăța ceva de la colegii săi, se extinde comunicarea dintre membrii echipei, ceea ce creează o atmosferă deschisă, caldă și plăcută între membrii acesteia.

Cadrele didactice percep inspecția școlară ca pe o sursă generatoare de stress și din cauza faptului că de rezultatul lor depinde viitorul cadrelor didactice. Spre exemplu, când o persoană efectuează o preinspecție pentru înscriere la grad, nu se poate înscrie în acel an școlar dacă nu obține calificativul FB. Mai mult decât atât, știm cu toții că în învățământul preuniversitar cadrele didactice sunt evaluate și prin prisma rezultatelor elevilor. Acest lucru se întâmplă și când vine vorba de inspecțiile școlare. Cadrele didactice nu sunt evaluate numai după modul în care respectă pașii lecției din punct de vedere metodic, după cum explică, dar și după  calitatea răspunsurilor pe care le dau elevii, răspunsuri care reflectă nivelul lor de cunoștințe. Cu cât nivelul de cunoștințe este mai ridicat, cu atât mai mult se consideră că profesorul și-a făcut treaba bine și a muncit cu elevii. De aceea, este în interesul fiecărui profesor inspectat să aleagă pentru inspecție clasele cele mai bune pe care le are. Aici consider că inspecția școlară își pierde eficiența.

Un alt aspect pe care îl am în vedere atunci când afirm că inspecția școlară își pierde eficiența este următorul: cadrul didactic este evaluat la o oră, două sau trei ore. Deși raportul de inspecție se face pentru orele la care s-a asistat, acesta afectează întreaga activitate a cadrului didactic de pe parcursul unui an. Și trebuie să admitem că fiecare dintre noi poate să aibă o zi mai proastă și să nu se prezinte la adevărata sa valoare în timpul inspecției. Aici intervine efectul de halo. Dacă profesorul inspectat este bine văzut, lumea va accepta faptul că a avut o zi proastă, că nu a fost în apele lui. În schimb, dacă profesorul este prost văzut în organizație (și nu numai), se va considera că nu și-a dat interesul (deși, poate, el a încercat din răsputeri).

Un alt aspect evaluat pe parcursul inspecției școlare îl reprezintă documentele (planificări anuale, semestriale, pe unitate, planuri de lecție, portofoliul profesorului etc). Din nefericire, ne axăm atât de mult pe birocrație încât se consideră că o planificare bine făcută te face și un profesor bun. Sau, dacă ai toate documentele puse la punct, activitățile de la clasă nu prea mai contează. Din păcate, se pune foarte mult accent pe hărtii, să fie toate puse la punct, și mai puțin pe ceea ce se întâmplă în clasă. Mai mult decât atât, se cere cadrelor didactice să aibă rezultate cât mai bune cu toți elevii, dar există puține preocupări pentru dotarea claselor cu tehnologia necesară pentru a veni în ajutorul elevilor și a profesorilor, pentru a facilita învățarea și pentru a o face mai plăcută. Există la fel de puține preocupări pentru reducerea numărului de copii din clasă (mă refer aici la școlile de stat). Sunt clase cu un efectiv de 30, 32 de copii. Un cadru didactic nu are timpul fizic necesar să acorde atenția de care are nevoie fiecare copil - atât din punct de vedere emoțional, cât și academic. Și din acest punct de vedere consider că inspecția școlară își pierde efciența.

Rate this blog entry:
Influențe asupra romanului românesc interbelic
Examinările cu mize ridicate și consecințele asupr...