Revista Didactica Genesis

Obiective la început de an școlar

back-to-school-2628013
De fiecare dată când începe anul, în școală la noi se întețesc discuțiile constructive despre abordarea psiho-pedagogică a elevilor în primele zile de școală, despre activitățile de socializare și întărire a grupurilor de elevi, pregătindu-ne în felul acesta pentru etapele viitoare, de evaluare, formare și consolidare a cunoștințelor. În școala românească o meteahnă des adusă în discuție de către specialiștii în evaluare și mai nou de către mass- media se referă la stabilirea obiectivelor și la lipsa, în unele cazuri, de coerență în proiectarea parcursurilor didactice- copiii nu înțeleg de ce trebuie să studieze anumite materii, care este legătura dintre ele și care este legătura acestora cu lumea în care trăiesc.  Am întâlnit o situație aparent hilară, dar regretabilă în același timp, în care un copil de clasa a III-a își număra banii din pușculiță și se confrunta cu dificultăți. Uimirii mele cu privire la simplitatea acestei operații, convinsă fiind...
Continue reading

  • Pixabay
Rate this blog entry:
525 Hits

Câte ceva despre creativitate

desert-749692
Conceptul de creativitate, volatil prin însăși natura sa, este greu de prins într-o definiție unanim acceptată,  însă primele atestări oficiale ale importanței și implicațiilor socio-economice ale conceptului, pot fi stabilite în perioada 1950 (apud Caluschi, Welsh G.S., 1973, p.231; Puccio G.J., 1989, p. 13),  moment în care J. P. Guilford expune necesitatea aprofundării cercetărilor asupra acestui aspect esențial pentru comportamentul uman și derivațiile acestuia, în special din punct de vedere educațional. Din punct de vedere cultural, creativitatea este încadrată în definiții care se completează prin referirile la originalitate și expresivitate, la aducerea la viață, compunere, zămislire, inventivitate și deschidere de drumuri. „Creativitatea este capacitatea de a modela experiența în forme noi și diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiența unică rezultată" (I.A. Taylor, 1959). Vedem creativitatea ca pe ”un proces de asociere și de combinare, în ansambluri noi, a unor elemente preexistente"...
Continue reading

  • Pixabay
Rate this blog entry:
576 Hits

Câte ceva despre sinele motivațional

photo-1497633762265-9d179a990aa6
În prezent, numeroși autori se întreabă, pe bună dreptate, care este eficiența abundenței de teorii și supoziții privitoare la leadership și a ofertei supradimensionate de programe universitare ce promit răspunsul la întrebările conceptualizatoare din domeniul managementului, respectiv, în cazul  subiectului nostru de interes, al managementului educațional. Inevitabil și necesar întâlnită  este ”poziția de control” (Lefcourt, 1976; Retter, 1966) care analizează percepțiile persoanei față de controlul personal asupra elementelor importante din viața sa. Pornind de la  teoria incrementală pe care o propunem ca manieră de diferențiere originală a activității managerial - educaționale, întrucât poziția muncii de control tratează percepția controlului asupra evenimentelor sau rezultatelor, prezenta formulare începe cu credința că putem seta poziția credințelor de control, anume percepții ale controlului asupra atributelor de bază care influențează  evenimente și  rezultate -precum competența cuiva, onestitatea altor persoane, sau eficiența instituțiilor. La început, în lanțul psihologic, această formulare sugerează factorii care stau la baza...
Continue reading

  • Unsplash
Rate this blog entry:
287 Hits

Câte ceva despre conduită

pexels-photo-227609
O să mă refer astăzi la câte dimensiuni extraordinare poate cuprinde harta psiho-socială a unui elev, în analogie cu cea a unui profesor sau director de școală.  Așa cum harta socio-profesională a unui director de școală poate să dezvăluie multe detalii despre felul în care acesta va administra o școală, elevii trebuie priviți prin prisma contextului socio-cultural din care fac parte și care le guvernează manifestarea emoțiilor și profilul de învățare. Tipologiile întâlnite sunt nenumărate și abstractizarea este o măsură înșelătoare în acest proces, însă literatura de specialitate ne ajută cu multe studii de caz și proceduri standardizate, elemente metodice de care avem deplină cunoștință, ca profesori, dar care capitulează în fața unor simple manifestări emoționale pe care prea adesea le catalogăm, cel puțin în secret, ca fiind ”de personalitate”, sau ”de caracter”. Am întâlnit mulți elevi, considerați a avea un parcurs problematic de învățare și manifestare socială și cel...
Continue reading

  • Pexels
Rate this blog entry:
222 Hits

Strugurii acri ai educației

fox-and-grapes-with-sig
M-am gândit de multe ori că evaluarea, din perspectivă didactică în cazul nostru, s-ar putea face prin spectrul a ceea ce filosofii francezi numesc conștiință emoțională. Desigur că proiecțiile mele pot fi plasate încă de la început sub semnul utopiei, dar folosindu-mă de scuza ludicului conceptual universal, voi face o paralelă între lumea compozită a lui Sartre- în care universul de „unelte” era vivifiat prin magia emoțiilor- și reperele convenționale ale sistemelor de evaluare. Cunoaștem astăzi mai multe scale de evaluare, între care notarea de la 1 la 10 și acordarea de calificative sunt cele acceptate în sistemul educațional românesc. Discuția despre notare se poate purta într-un registru destul de tehnic, sărăcăcios și rece, atins de limite constrângătoare și subiectivism. Am întâlnit cu toții, pesemne, profesori care apreciază elevii prin note prea generoase, într-o abordare peiorativă a sistemului de notare, reflectată uneori și în calitatea informației transmise, ca un fel...
Continue reading
Rate this blog entry:
638 Hits

Obiective de învățare sau despre responsabilitatea studiului

nature-person-red-woman
Motivația ca fenomen psihic stă la baza oricărei teorii despre responsabilitate. Este observabil cum motivația se contopește cu însăși acțiunea pe care o generează: când cineva citește o carte pentru plăcerea pe care i-o provoacă ne referim la motivație intrinsecă, iar când motivația intervine ca un mijloc pentru realizarea unui scop vorbim despre motivație extrinsecă. Până să vedem cum învață cineva, trebuie să ne întrebăm  ,,de ce?’’ întreprinde acesta o activitate. Cauzele pot fi multiple, iar eventualele răspunsuri nu fac obiectul prezentării actuale, dar trebuie spus că, în privința responsabilizării, un factor pe care trebuie să îl avem în vedere îl reprezintă ansamblul stimulilor interni. În funcție de anumite însușiri ale personalității- care funcționează ca un filtru pentru motivele și motivațiile noastre- se conturează interesul pentru anumite activități, care înglobează seturi de interese, convingeri, trebuințe, intenții sau aspirații.  Cunoașterea ierarhiei trebuințelor este foarte importantă pe drumul explorării concluziilor despre responsabilitatea...
Continue reading

  • Pexels
Rate this blog entry:
405 Hits

Când drumul către sufletul copilului este îngreunat de blocajele pe care le avem în drumul către propriul suflet

father-2212092_960_720
Multe dezbateri și demonstrații despre inteligența emoțională sunt construite în jurul conceptului de mimetism psihologic. Este deja atât de cunoscut că părinții care își agresează fizic copiii, în scopul de a corecta un comportament necorespunzător și de a preveni pe viitor apariția acelui comportament, induc un comportament imitativ, invitându-i pe copii, la nivel perceptiv, să recurgă la aceleași metode în situații similare. Este de luat în considerare, în acest context, efectul pe care un comportament negativ repetitiv la adresa copilului poate lua diverse forme, una dintre acestea fiind la nivelul identificării. Desigur că, din punct de vedere social, convențiile de conformitate pe care ne bazăm cu toții pentru a avea un comportament aparent corect, se bazează pe imitație, în sensul în care copilul își observă părinții și îi imită, individul adult își observă semenii și îi imită, iar aceste comportamente se cer validate de ceea ce numim societate. Dar anumite...
Continue reading

  • Pixabay
Rate this blog entry:
194 Hits

Învățăm diferit

library-la-trobe-study-students-159775
Unul dintre cele mai importante repere în educația diferențiată privește procesul psihic al motivației. Avem deja la dispoziție numeroase studii psihologice și filozofice ce tratează rolul exponențial al motivației în contextul școlar. Important este, cred, să nuanțăm referindu-ne la contextul școlar al zilelor noastre. Ne confruntăm actualmente cu dificultatea de a crea motivație intrinsecă în procesul de învățare și de a ne îndepărta, uneori prin derapaje aproape violente, de ceea ce ar însemna un ideal instituțional ce privește școala ca o entitate vie. Vie în sensul bucuriei de a trăi și de a învăța, nu doar în sensul forfotelii existențiale a desfășurării rutinelor. În contextul direcțiilor de dezvoltare a personalităților, școala devine un teren de desfășurare foarte provocator, dacă păstrăm linia ideală și ne imaginam o balanță între echilibrul psihic, prin naturalețea apariției trebuințelor specifice motivației învățării, și dezvoltarea multi-fațetată a personalităților. S-a scris foarte mult pe tema legăturilor, în...
Continue reading

  • Pixabay
Rate this blog entry:
246 Hits

Confortul de a reuși

DSC_0359
Ca părinți ne dorim pentru copii să reușească. Ca profesori ne dorim pentru copii să reușească. Să reușească ce?  Să reușească sa ne urmeze sau să reușească să își urmeze visurile? Care visuri? Ce visuri au copiii? Vreau să ma fac doctor. Aaa, bravo, foarte bine. Vreau sa creez jocuri pe calculator. Oo, frumos, dar ești sigur? Nu mai bine vrei să creezi muzică de film? Uite ce talentat ești! Ți-ar placea să ascultăm concertul numarul 3 de Mozart? Nu, mie îmi place muzica electronică. Vrei să auzi ceva? Da, da, nu mă deranjează, dar vrei după asta să ascultăm împreună colinde de Crăciun? Adesea facem asta. Îl aducem pe cel de lângă noi, în zona noastră de confort. Vrem să fie bine, facem apel la etică, dar să fie binele nostru. Ideea de a schimba ceva la noi ne sperie.  Ne cuibărim în perimetrul  imaginar al propriului confort, al...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
206 Hits

Creativitatea, o alegere

IMG_0415
Poate că dinamicile educaționale actuale conduc managerul sau profesorul către optimizarea situațiilor de studiu, către mobilizarea conceptelor, către implementarea celor mai noi programe educaționale, dar creativitatea rămâne o alegere personală. Vorbim mult, în educație, despre metode, strategii, despre impactul referențial pe care îl putem obține prin aplicarea unor expresii artistice predefinite, dar uneori ne este greu să ne privim din interior, să ne înțelegem comportamentele personale și să ne descoperim originalitatea. Obișnuiți să ne reprimăm emoțiile artistice, pentru a îndepărta monștrii marelui ridicol, vorbim în școală despre creativitate în asumpții generalizatoare și prea puțin despre originalitatea din noi înșine. Profesorii, cei care au ales această meserie cu inima deschisă, sunt oameni originali, creativi, inventivi, oameni care găsesc în fiecare zi soluții. Noutatea este factorul diferențiator în definirea coordonatelor complexitații și valorilor educaționale transformatoare ale unei școli. Desigur că este nevoie de experiență operațională pentru a propune unei clase de elevi...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
224 Hits

Eșecul sau succesul se află în ochii privitorului

IMG_0151
Provocarea de a mă referi la eșecul școlar, într-un articol demonstrativ, argumentativ, atent și cuprinzător cu subiectul, mi-a trezit reflexivitatea retorică din perspectiva interpretării postmoderniste, aș zice, a înțelesurilor fenomenului. Umberto Eco consideră postmodernă „orientarea celui care a învățat lecția lui Foucault, anume aceea că puterea nu este ceva unitar care există în afara noastră”. E limpede că observația aceasta pare mai degrabă menită să creeze confuzie și nu lumină prin hățișul deja anevoios al teoriilor, supozițiilor și derapajelor de sensuri educaționale. Privită din perspectiva libertății, a autorității, a motivației intrinseci- toate generatoare de eșec sau succes, ar putea câștiga puncte la eventualul concurs al înțelesurilor termenului de eșec. Confuzanta mea introducere are rolul de a atrage atenția asupra mobilității sensurilor din punct de vedere istoric, aceasta deoarece natura conceptelor și definițiilor încearcă să perceapă realitatea istorică mai puțin în formule generale abstracte și mai mult în seturi concrete de...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
185 Hits

Fiecare copil își formează propria strategie de învățare. Despre rolul de facilitator al profesorului

DSC_0257
O temă preferată în societatea noastră încă în tranziție, atât în mediile școlare, dar prezentă în toate contextele sociale, este tema managementului.  O multime de studii despre leadership si management, expuneri conceptuale în cheie acribică, discuții amicale aprinse, alegeri curajoase ale adolescenților către o carieră în domeniul cvasi-cunoscut al managementului, dau acestui subiect o efervescență legitimă, asezonată, cum îi stă bine unei teme complexe, cu elemente știintifice, opinii vivifiante, dar și mult umor involuntar. În mediul școlar, viziunea despre managementul clasei de elevi a suferit de-a lungul timpului modificări transformatoare, ce au schimbat paradigma de raportare reciprocă, profesor- elev, tinzând  dinspre o abordare conservatoare și restricționistă, către o manieră actuală provocatoare și participativă, în spiritul aceleiași asumări dedicate în folosul educației, al dezvoltării sociale, al umanității. Găsim în definiția autorului român Romiță Iucu  o prezentare așezată și cuprinzătoare a ceea ce înseamnă managementul clasei de elevi, văzut ca ”un domeniu...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
265 Hits

Undeva pe harta școlii

Una dintre dimensiunile esențiale ale educației moderne este constituită de managementul clasei. Din punct de vedere istoric, abordarea în privința organizării manageriale a clasei a suferit transformări firești, în rând cu elementele de deschidere la care a fost expusă conștiința umană. Dacă în trecutul nu foarte îndepartat profesorul reprezenta autoritatea supremă în clasă, iar părintele în familie, în prezent ne bucurăm, în domeniul educației, de politici în schimbare, înspre respectul față de persoana umană- respectul profesorului față de elev, respectul elevului față de profesor și respectul față de propria persoană- și deschiderea față de izvorul universal de cunoștințe al lumii. Asta înseamnă că idealul de comunicare al relației dintre profesor și elev vizează facilitatea unui schimb de informații colectiv, bazat pe inspirație, pe creativitate, spontaneitate și originalitate. Pentru ca aceste minuni să se înfăptuiască avem de parcurs drumuri frumoase, dar dificile, zi cu zi, moment de moment, în organizarea acestei...
Continue reading
Rate this blog entry:
271 Hits

Libertate negativă, libertate pozitivă

Deosebit de actuală, în interpretarea conceptului de libertate, mi se pare conceptualizarea terminologică de ”libertate pozitivă” și ”libertate negativă”. Pe scurt, libertatea negativă este acea formă  derivată din organizarea socială, care restrânge libertatea unui individ, care, potrivit lui Isaiah Berlin, cel care a introdus conceptul, se manifestă prin exprimarea propriei libertăți, peste limita la care aceasta lezează libertatea unui alt individ.  În schimb, libertatea pozitivă derivă din dorința fiecărui individ de a fi propriul stăpân.  Deși nu mi-am propus să trec aceste concepte prin filtrul gândirii pedagogice, tentația exemplificării din domeniu există. Ca atare, pentru o mai bună înțelegere voi da exemplul măiestriei pedagogice - este vorba de puterea inspirațională a dascălului care reușeste să insufle copiilor sentimentul de libertate pozitivă, motivîndu-i să cerceteze, să studieze un subiect. Copilul va fi participativ pentru că așa a decis în mod liber și benevol și nu pentru că cineva l-a obligat să...
Continue reading
Rate this blog entry:
1139 Hits

Cât de liberi suntem

Tema aleasă poate fi considerată desuetă în contextul organizărilor actuale de guvernare, în contextul acțiunilor generale de management, tocmai de aceea voi preciza înca de la începutul articolului, că mecanismele descrise pentru atestarea stărilor puse în discuție, reprezintă simple reflecții retorice în scopul dezvoltării unor teme de sondare nesfârșită a înțelesurilor lumii. Potrivit teoriilor contractualiste, putem afla că societatea ar putea fi explicată în mod logic, raportată la o stare inițială a lucrurilor, ba chiar la o stare presocială, așa cum descrie Platon ”starea ciclopilor”. Sigur că nu avem dovezi că această stare a existat vreodată, ci este vorba despre natura mitologică a faptelor. Mai aproape de interpretările actuale se află teoria lui Jean Jacques Rousseau, care vorbește despre nevoia de asociere a omului liber, numindu-și lucrarea ”Contractul social”. Termenul de contract se referă aici la comunitatea socială, iar libertatea individului este acceptată în starea inițială ca ”libertate naturală” și...
Continue reading
Rate this blog entry:
286 Hits