Revista Didactica Genesis

Eficiența jocului didactic în activitatea educativă

eficienta-jocului-800x465
În procesul instructiv-educativ, un rol important îl are metoda de predare-învățare. Ori de câte ori profesorul își propune o acțiune instructivă, emite o ipoteză didactică în legătură cu alternativa metodică ce se presupune a fi cea mai optimă. O importanță deosebită în alegerea metodelor o are stabilirea clară a obiectivelor, așteptările pe care dascălul le are de la cei instruiți la sfârșitul activității instructiv-educative.  În mâna profesorului, metoda devine un instrument de realizare a actului pedagogic. Aplicând o metodă sau alta, fiecare dintre noi, dascălii, întindem o punte de legătură între noi, elevii noștri și ceea ce trebuie să învețe aceștia. Îmbinarea într-o perfectă armonie și într-un mod cât mai eficient a metodelor, rămâne deci, una dintre sarcinile importante ale profesorului, astfel încât, rezultatele să fie mai mult decât mulțumitoare. Mă voi opri asupra unei metode extrem de eficiente în procesul instructiv la clasele primare și anume jocul didactic. Am...
Continue reading

  • Pixabay
Rate this blog entry:
1219 Hits

Vacanță cu miros de busuioc

samantha-gades
Crâmpeie de timp dulce, bucurii, chiote de-a valma! Amintiri frumos așezate în liniștea de la poalele sufletului meu. Mă văd și acum,  firavă, cu o coroniță atent așezată pe cap, cu mâinile tremurânde pe buchetul de crini albi, așteptând emoționată diploma și pachetul de cărți. Mă încuraja de fiecare dată privirea caldă a Învățătoarei, cea care mă numește și acum, după atâția ani, ,,fata mea”. Acolo, pe scenă, în fața părinților, a profesorilor, a colegilor mai mici și mai mari, gândul îmi zbura către ce urma să fie: vacanța la bunici. Bagajul, gata făcut, aștepta parcă la fel de nerăbdător ca mine, plecarea ,,la țară, la bunici”. Un drum nu foarte lung, parcurs în aproximativ două ore. La intrarea în sat, aceiași trei peri mari, asemeni unor străjeri zdraveni. Inima începe să bată din ce în ce mai tare. Case micuțe, văruite în alb, cu sau fără prispă, garduri acoperite...
Continue reading

  • Unsplash
Rate this blog entry:
267 Hits

Factori perturbatori ai evaluării

pexels-photo-256430_carusel
Evaluarea în procesul didactic este unul dintre domeniile cele mai explorate ale procesului de învățământ. Astfel, abordarea problemelor pe care la comportă practica evaluativă reprezintă totalitatea acțiunilor ce se întreprind pentru perfecționarea învățământului în societatea contemporană. Introducerea, în ultimii ani, a standardelor de performanță a dus la o evaluare cât mai fidelă a procesului învățării. Pentru noi, dascălii, standardele de performanță reprezintă un criteriu principal pentru autoreglarea propriului demers didactic. Un aspect important în evaluare îl reprezintă alegerea tehnicii de verificare, recomandate fiind alternarea și îmbinarea acestora. Evaluarea implică trei operații interdependente: verificarea sau controlul, aprecierea sau estimarea și notarea, nota sau calificativul reprezentând un indicator sintetic, cantitativ și calitativ al performanțelor obținute de elevi ca urmare a pregătirii lor. Obiectivitatea și validitatea aprecierii și notării pot fi, însă, alterate de anumiți factori perturbatori care țin de personalitatea examinatorului, a celui examinat și de particularitățile obiectului de studiu. Se pot...
Continue reading

  • Pexels
Rate this blog entry:
1161 Hits

Visul neîmplinit, povară pe umerii copilului

pexels-photo-279453
„Să ții în palmă sufletul unui copil este, cu siguranță, un privilegiu. Să fii important în viața unui copil este, poate, un dar divin.’’ De câte ori nu am citit aceste cuvinte și ne-am gândit cât de înălțătoare e datoria noastră pe acest pământ față de copii? Dar se întâmplă de multe ori să facem, conștient sau nu, greșeli. Greșeli care pot submina viitorul unui copil. Am văzut în jurul nostru părinți care pun povară pe umerii propriului copil, visul lor neîmplinit. Am văzut în jurul nostru părinți care cer copiilor mai mult decât pot ei să ducă. Ne întrebăm oare și care este prețul pe care îl ,,plătesc’’ acești copii? ,, E copilul meu, eu hotărăsc.’’, ,, De unde să știe el ce vrea de la viață?’’, Faci ce trebuie nu ce-ți place ție!’’. Sunt exemple de vorbe pe care le auzim destul de des în jurul nostru. Am...
Continue reading

  • Pexels
Rate this blog entry:
403 Hits

Despre speranță, optimism și încredere

dream
Acum câțiva ani am citit o carte care m-a impresionat maximum. Am și acum momente în care simt nevoia să o răsfoiesc, să recitesc câteva paragrafe. Este vorba despre ,,Omul în căutarea sensului vieții’’, a lui Viktor Frankl. Viktor Frankl, cel care a pus bazele logoterapiei, a treia psihoterapie după cea a lui Freud și cea a lui A. Adler, redă în această carte experiența nefericită pe care a trăit-o în lagărele de concentrare din perioada nazistă printre care Auschwitz  și Dachau. În anul 1942 ajunge, împreună cu mama de origine evreică, tatăl și una dintre cele două surori ale sale, intr-un lagăr. Din ființe umane sunt transformate în simple numere fără valoare. Un simplu gest, degetul îndreptat către stânga sau către dreapta, hotărește viața sau moartea. Inițial, Viktor Frankl se gândește ca aceste relatări din lagărele morții să fie anonime, dar își dă seama că și-ar pierde din valoare....
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
423 Hits

Cinci sensuri ale conceptului de individualizare a procesului educativ

DSC_10177
Pentru fiecare dintre noi, dascălii, nu există elev bun sau elev slab, ci doar elevi cu capacități cognitive diferite sau/și cu stiluri proprii de învățare. Pentru a adopta o atitudine benefică pentru dezvoltarea instructiv-educativă a fiecăruia dintre elevii noștri, este nevoie de o bună cunoaștere a acestora și de o pliere fidelă pe nevoile lor. Howard Gardner a elaborat în 1985, Teoria inteligențelor multiple, o mare și importantă lucrare (descoperire) în domeniul pedagogiei, prin care autorul susține faptul că fiecare elev are capacități diferite de cunoaștere, înțelegere și învățare și, implicit, de rezolvare de probleme și de realizare de produse în situații concrete de viață. Programa școlară și diversitatea opționalelor oferă oportunitatea valorificării tipurilor de inteligență ale elevului. O instruire diferențiată duce profesorul spre o altă abordare a procesului didactic. Nu mai pune un accent mare pe cantitatea de informații, ci îl dirijează pe elev spre explorare, descoperire, observare. Profesorul...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
280 Hits

Nu verbul ,,a fi’’, ci verbul ,,a deveni’’ este esențial

reguli2
Mi-a plăcut foarte mult introducerea din cartea lui Alfred Adler, ,,Psihologia școlarului greu educabil’’, unde acesta scoate în evidență importanța comuniunii într-o societate. Omul nu poate trăi singur, el trebuie să evolueze odată cu societatea din care face parte. Nu verbul ,, a fi’’, ci verbul ,,a deveni’’ este esențial. Iar acest lucru înseamnă progres.  Acela care nu are legături strânse cu comunitatea, care nu se simte ca făcând parte dintr-un întreg, care nu se simte la el acasă în sânul umanității, acela are de suferit. Oricât de departe am căuta în istoria umanității, nu vom găsi prea mulți indivizi care să fi trăit singuri. Tocmai comuniunea cu cei din jur îi dă omului putere. Iar prima legătură ce se creează este a copilului sugar cu mama sa. De aici începe drumul spre devenire. Sarcina mamei este una primordială, aceea de a-i dirija dezvoltarea copilului încât acesta să poată răspunde...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
288 Hits

Să le insufle copiilor convingerea că pot - cea mai mare reușită a unui profesor

658984549
               În urmă cu câțiva ani, învățătoare fiind într- unul dintre orașele Văii Jiului, am participat cu câțiva elevi la olimpiada de matematică, etapa pe Valea Jiului.               Învățători, elevi, cu toții așteptam rezultatele cu mare nerăbdare. Rezultatele au fost foarte frumoase, unul dintre băiețeii mei obținând punctajul maxim, 100 de puncte. Bucuria a fost pe măsură. Eram mândră de copiii mei. Reușisem!               Peste doi ani, am primit în clasă un elev care rămăsese repetent. Nu cunoștea literele, nu știa să citească, nu știa să scrie. A urmat o perioadă grea, efort mare de o parte și de cealaltă. Încet, încet, a deprins cititul. Nu-și exterioriza bucuria, dar îl trădau ochișorii. Pentru că îi plăcea să deseneze, l-am înscris la un concurs de desene organizat pentru copiii cu C.E.S. A obținut...
Continue reading

  • Pixabay
Rate this blog entry:
231 Hits

Copiii, personaje în propria lor poveste

IMG_0416
Ne dorim să avem copii creativi. Dar, până la urmă, ce înțelegem prin ,,copil creativ’’?         Mulți dintre noi ne ducem cu gândul la artă. Copilul pictează, cântă, scrie compuneri, etc. Oare este suficient? Oare cel care găsește o altă cale de rezolvare a unei probleme la matematică nu este creativ? Sau acel copil care vine cu ideea de a realiza o mașină cu elice, chiar dacă produsul final nu va merge și nici nu va zbura? Sau acel copil care inventează un joc?          Fiecare copil are un potențial creativ. Depinde de noi, educatorii, de noi, părinții, cum știm și reușim să stimulăm și să dezvoltăm acest potențial.           În urmă cu câteva zile, la o oră de AVAP, am realizat Elefantul Curcubeu și Girafa Curcubeu. După ce am discutat despre cele două animale (medii de viață, hrană și...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
245 Hits

Povestea unei zile mohorâte de luni

IMG_0185
O zi de luni destul de mohorâtă. Îmi făcusem planuri despre cum avea să înceapă această zi. La școală, bineînțeles. Primele minute erau destinate unei scurte discuții despre cum ne-am petrecut sfârșitul de săptămână. Apoi le-aș fi prezentat ceea ce aveam de parcurs în această zi. M-am așezat pe scaun în mijlocul lor, așteptând momentul de liniște. Nu am așteptat mult. M-am trezit spunându-le că, atunci când eram mică, adoram să urmăresc stropii de ploaie cum se preling pe geam. A urmat o avalanșă de întrebări. Voiau să știe ce îmi mai plăcea atunci când eram copil. Am ales să le vorbesc despre vacanța de vară pe care o petreceam la bunicii din partea mamei. Un sat mic, cu un nume ,,ciudat’’- Pielcani, din județul Olt. Vara, ulița și izlazul se umpleau de glasurile vesele ale copiilor veniți de la ,,oraș’’. Și bunicii erau veseli și plini de viață când...
Continue reading

  • Cosmin Tuduran
Rate this blog entry:
234 Hits